Miros de lavanda

Este infiorator de cald.
Totul arde in jurul nostru! Aerul,viata si sufletele noastre.
Miroase a cenusa.
Poate din praful nascut din egoism, goana noastra spre nicaieri.
Si totusi.
Un miros puternic de levantica imi gadila atat de placut narile.
Este mirosul tau. Mirosul trupului tau.
Nimic nu miroase atat de seducator ca tine.

Intotdeauna am adorat pielea ta. Creola, catifelata, ingrozitor de sexi.
Parfumul ei.
Mirosul inconfundabil de levantica persista atat de mult timp pe pielea mea, chiar si dupa ce plec. Ador asta.
Inca nu am intalnit parfum care sa-mi placa la fel de mult ca mirosul pielii tale atunci cand iesi din baie.
Ucide orice urma de normalitate in mine.

Este infiorator de cald.
Dar nu arsita. Nu in sufletul meu. Nu in visele mele.
Si asta datorita tie, femeie cu iz de levantica.
Pentru ca acolo unde traiesc florile nu exista desert. Pentru ca in fiecare picatura de levanda ce curge prin venele tale subtiri, exista viata ce a udat in mine samburii fericirii.

Stiu ca e acolo. Stiu ca esti aici.
Ii simt privirea, iti simt respiratia , prezenta ei imi mangaie gandurile eliberandu-ma din lava fierbinde a zilelor cotidiene.
Ii simt pasii cum se apropie, chiar daca nimic nu este real.
Imi pierd degetele in parul ei rebel si las ca senzatia de placere sa ma inunde, sa ma transporte intr-o alta lume, intr-un univers in care existam doar noi doi.

Te iubesc, Parfum de Levantica!