Incredere.

Unul din citatele remarcabile ale spiritualitatii, enuntat de Pascal spune ca :
„Daca Dumnezeu nu exista si tu ai crezut in El, nu ai pierdut nimic. Dar daca Dumnezeu exista si tu nu ai crezut in El, ai pierdut totul!”
Cred ca acelasi citat este universal valabil si atunci cand vorbim de incredere.
Daca ai incredere intr-un om si el te dezamageste, atunci nu ai pierdut nimic, omul acela nu merita increderea ta. Dar daca nu ai incredere intr-un om care merita asta, atunci ai pierdut totul.
Increderea este de departe trasatura ce deosebeste oamenii.
Intunericul se construieste pe lipsa de incredere, lumina pe iubire.
Fara incredere nu exista iubire.
Uneori mi se spune ca am prea mare incredere intr-un anumit om.
Asa este.
Atunci cand investesc increderea in cineva, nu pot lasa ca mici frimituri negre de neincredere sa ma macine tot timpul.

Cu mult timp in urma am avut o relatie complicata. O relatie presarata cu tradari, infidelitate si multa minciuna.
Nu putini au fost cei care m-au acuzat de o naivitate vecina cu prostia.
Poate, dar eu vad lucrurile altfel.
Am daruit unei persoane increderea mea. Nu cred ca acea persoana s-a comportat asa pentru ca eu am avut incredere in ea. Eu cred ca indiferent de atitudinea mea, ea s-ar fi comportat la fel.
Nu cred ca am pierdut ceva in toata aceasta poveste. Un om care nu stie sa aprecieze increderea nelimitata ce i se ofera, defapt nu merita nimic.
El se tradeaza pe insusi, pe cel care i-a oferit increderea si lucrul acesta m-ai devreme sau mai tarziu va avea repercursiuni asupra vietii lui.
Niciodata nu am regretat si nu voi regreta ca am avut incredere in acea persoana.
Dezamagirea si durerea pe care o ai, atunci cand cineva iti tradeaza increderea, este, cel putin pentru mine, mult mai toleranta decat sa traiesc zi de zi alaturi de cineva punandu-mi intrebari, scormonind sau indoindu-ma de acea persoana.

De ce toate aceste randuri?
Pentru ca intr-o societate care incurajeaza individualismul cu orice pret si competitia de dragul competitie, traiesc strania senzatie ca ne indreptam cu toti spre paranoia.
Intr-o lume in care informatia, datorita internetului si retelelor de socializare, a devenit accesibila tuturor, cu cat stim mai multe, cu atat ne temem mai tare.
Nu mai avem incredere in colegi, in persoanele de langa noi, in sistem, defapt mai in nimic.
Contestam biserica, sistemul de sanatate, de justitie in afara de noi insine nu prea mai avem incredere in nimic.

Ana a zambit mirata cand i-am spus ca am increderea in ea ca un nebun.
Intr-o societate in care nimeni nu mai are incredere in nimic, pana si o altfel de declaratie poate fi privita cu neincredere.
Ne temem ca vom fi dezamagiti daca avem incredere in cineva. Eu nu.
Este naivitate din partea mea?
Poate.
Dar cum as putea sa scriu, sa citesc o carte sa ma bucur de cateva clipe de fericire daca tot timpul as sta sa ma indoiesc ca persoanele in care cred ,sunt asa cum cred eu ca sunt?
„Daca Dumnezeu nu exista si tu ai crezut in El, nu ai pierdut nimic. Dar daca Dumnezeu exista si tu nu ai crezut in El, ai pierdut totul!”

Publicitate