Ana si fulgerul

Pentru mine jocul cu literele nu este doar pasiune. Este unicul mod in care visele mele prind culoare, sunt franturi dintr-un univers prafuit, o parte din realitatea mea paralela.
Uneori imi este greu sa leg trei cuvinte.
Privesc monitorul minute intregi, dar degetele raman inclestate refuzand sa tasteze ceva. Imi trec zeci, sute de idei prin minte, dar toate mi se par sterpe, iar mainile mele raman imobile.
Imi place fotografia. Dar si acolo ma lovesc de acelasi capriciu. Nu reusesc sa vad nimic intr-un cadru si atunci degetul refuza sa apese pe declansator.
Nu pentru ca as fi talentat.
Ma joc cu imaginea la fel de prost cum ma joc cu literele.
Dar este o parte din mine si am invatat ca fericirea nu vinde din ceea ce ai, ci din ceea ce simti.
Iubirea, pasiunea pentru orice, fie ca vorbim de o persoana, de un hobby, este unicul mod de a fi impacat cu tine insuti.

Aseara m-am bagat in pat destul de devreme.
Dimineata ma trezesc la ora 04.00 asa ca orice ora de somn conteaza.
A inceput furtuna.
Priveam in gol pe tavanul luminat de fulgere si gandurile m-au purtat la un lucru cu totul si cu totul irational.
Imi doream sa fiu intr-un varf de munte, langa Ana, ascunsi intr-un cort banal si sa fotografiem fulgere.
Spre deosebire de mine, Ana chiar se pricepe la jocul acesta cu lumina. Fotografiile ei nu sunt simple poze.
Toate au povestea lor. Pana si o banala fotografie facuta cu telefonul, in degetele Anei devine o pictura cu zeci de intelesuri.
Intotdeauna am visat ca intr-o zi ma va invata si pe mine sa ma joc cu lumina asa cum face ea. Aseara mi-ar fi placut sa fim intr-un varf de munte, uzi pana la piele, dar fericit ca Ana mea cea talentata m-a invatat sa desenez cu aparatul de fotografiat un peisaj de fulgere.
Stiu. Am cele mai nebune fantezii posibile.:))
Probabil ca cei mai multi si-ar fi dorit sa fie undeva la adapost privind pe geam furtuna. Eu mi-as fi dorit sa fiu acolo.
Sa o privesc cum rade si tipa de fiecare data cand un tunet puternic loveste in apropierea noastra.
Sa simt acea adrenalina pura, acel sentiment ca viata merita traita fie si pentru astfel de momente.

Priveam tavanul si-mi imaginam parul ei ud, suvite rebele ce-i maturau fata, iar ea zambind, cautand setarile potrivite pentru o imagine cat mai buna.
I-am scris un mesaj si i-am povestit fantezia mea. Nu mi-a raspuns. Probabil si ei i se parea o nebunie.
Atunci m-am ridicat si am inceput sa privesc pe fereastra.
Straniu, dar eram atat de incantat de furtuna de afara.
De fulgerele ce pictau atat de frumos cerul.
Intr-un fel pe care doar noi doi il intelegem, imi amintea de relatia noastra. De momentele de lumina stralucitoare si de linistea de dupa.
Privita prin ochii mei, Ana este asemeni unui fulger incandescent intr-o scurta furtuna de vara. Atunci cand este nervoasa ea nu se lungeste in discutii lungi, interminabile, in cicaleala din aceea de rutina. Explodeaza ca un fulger, loveste cat poate ea de tare, apoi se lasa linistea.
O liniste in care te pierzi fara sa intelegi ceva. Privesti cerul, incerci sa vezi ce te-a lovit, dar in jurul tau nu mai este nimic.

Intotdeauna mi-am dorit sa fotografiez un fulger.
Pana aseara nu am reusit niciodata.
Aseara am reusit sa “capturez” primul fulger din viata mea.
Stiu, poate fi o dovada de imaturitate, dar parca eram un copil ce tocmai a gasit sub brad cadoul asteptat.
Fulgerul este o strafulgerare de lumina.
Pentru o fractiune de secunda iti mangaie privirea, apoi dispare.
Dar.
O data capturat in aparatul tau, devine al tau si doar al tau. Iar eu aveam micutul meu fulger.
Apoi am simtit ca nu-mi apartine. Ca defapt acest fulger este al Anei.
Ea este acea strafulgerare de lumina din viata mea.
Cand m-am ridicat din pat pentru a face fotografii m-am gandit cat de minunat ar fi sa fim in acel varf de munte.
Darul pentru ea a venit firesc.
Primul fulger din viata mea pe care-l imblanzesc ii apartinea defapt ei.
Cred ca cel mai frumos lucru pe care-l poti darui unei persoane este un lucru pe care tu nu poti sa-l mai ai vreodata. Unicitatea unui prim moment.
Oricat ar parea de nebunesc, chiar si un fulger poate fi un dar frumos.
Ana si fulgerul ei…

Publicitate