Sfarsitul copilariei

_DSC0015[1]

Sfarsitul copilariei.

Uneori, atunci cand timpul imi permite, merg duminica la o mica biserica de cartier.
Unul din acele locuri uitate de timp, intim si rupt parca dintr-o alta lume.
Ascult slujba, ma pierd in gandurile mele, multumesc divinitatii pentru toate lucrurile minunate ce le primesc zi de zi si incerc cu umilinta sa ma rog pentru cei dragi.
Cei care merg la biserica cunosc ca la sfarsitul slujbei se obisnuieste sa mergi la parinte, iar el sa te unga cu mir pentru a te binecuvanta.
Preotul, un binecunoscut actor de teatru, astepta rabdator sa ajung la el, in timp ce eu ma inchinam la o mica icoana asezata, putin ciudat, la nivelul genuchiului.
Cu o voce blanda si calda imi atrage atentia ca icoana aceea este pentru copii.
-Nu suntem cu toti copii parinte? ii raspund eu privindu-l in ochi.
-Ba da, dragul meu, atunci cand incetam sa fim copii nu mai suntem nimic, imi raspunse preotul cu ochii lui luminosi.
Am zambit si am simtit ca Dumnezeu ma intelege.

Cred ca sa fie vreo doua ierni.
Zapada acoperise in totalitate Bucurestiul, frigul era napraznic, putinii calatori pasind grabiti spre casa. Doar undeva, in parcul Izvor, o pustoaica de 10 ani cu un tip la 40 de ani construiau un om de zapada.
Oamenii treceau infrigurati, privind mirati spre tipul care se juca ca un copil cu micuta lui, imatur si prosteste, construind un om de zapada.
Recunosc ca eram umilul vinovat pentru acea situatie.
Obisnuiesc sa ma comport ca un copil in preajma copiilor, pentru ca asta este limba pe care ei o inteleg cel mai bine, iar eu cred ca daca vrei sa-i oferi unui copil o educatie pe care sa o inteleaga, vorbeste-i pe limba lui, nu pe limba ta de adult stresat si plin de probleme.

De ce vorbesc despre toate astea.
Obisnuiesc sa pierd cel putin o ora, zilnic, citind articole pe bloguri.
Desi am autorii mei preferati nu ma rezum doar la ei.
Imi place sa cunosc oameni, sa citesc opinii diferite de ale mele, sa invat, atat cat se poate, pentru ca niciodata nu ai cum sa le sti pe toate.
Unul din articolele pe care l-am parcurs in ultimele zile infiera cu o manie proletara copilul din oamenii trecuti de o anumita varsta. Cat de nocivi sunt cei care nu se maturizeaza complet.
Am citit si am recitit textul de doua ori incercand sa inteleg argumentele autorului. Nu am reusit.
Recunosc ca nu este pentru prima data cand aud in jurul meu asta.
Exista o dorinta, aparent obsesiva, de a ucide acel copil din noi, incercand sa demonstram celor din jurul nostru maturitatea.
Probabil ca am o parere diferita de a celor mai multi, dar maturitatea nu inseamna automat disparitia acelei parti naive din noi, ci puterea de a-ti asuma responsabilitati in momente in care situatia o cere si de a fi copil macar in momentele tale de relaxare.

Oare nu ne luam prea in serios uneori?

Foto: Albert Ai Conty

19 comentarii

Din categoria Fără categorie

19 răspunsuri la „Sfarsitul copilariei

  1. Monik

    Nu cred in “moartea” copilăriei. Eram tânăra cand am cunoscut-o pe bunica sotului. Trecuse de varsta de 80 de ani, dar avea o lumina jucăușa in ochii ei verzi si blânzi. Nu numai ca jocul privirii era mereu însoțit de glume si râsete pline de viata, dar se preta la tinerețea celor 20 de ani ai nostri, pe atunci. Mi-a spus complice, dupa ce ma cucerise deja oricum: “draga mea, stii ce m-a ajutat cel mai mult? Sa nu renunț la copilarie. Oi fi eu la suprafata o femeie ofilita, dar chiar si acum e doar o carcasa a unui suflet de copil.” Tare draga mi-era… La randul meu, am tendinta asta. Intriga pe multi atitudinea mea. Dar nu am cum renunța la ceva ce-mi aparține. Se adauga cate o nuanță matura anilor mei ce trec, e firesc, dar nu alterează eternul copil din mine…

    Apreciat de 1 persoană

  2. Fiti asemenea copiilor – e o porunca biblica pana la urma:)

    Apreciat de 1 persoană

  3. ane

    Copilăria e o stare fără vârstă, dar maturizata. Propria copilărie ne urmărește toată viata.

    Apreciat de 1 persoană

    • Conform textului pe care l-am citit si care m-a facut sa scriu aceste randuri, copilarie este o slabiciune a oamenilor incapabili sa se maturizeze. Cred ca prea multi oameni sunt obsedati de chestia asta cu maturitatea de parca ar fi un examen pe care trebuie sa-l ia cu 10. Poate ca, intr-un fel, copilaria, imaturitatea este partea mai slaba din noi. Dar un om frumos nu este un om care are si slabiciuni?

      Apreciat de 1 persoană

      • ane

        Am spus „maturizata” in sensul ca nu ai manifestații copilaresti,doar sentimente. Ele te ajuta sa ramai mereu copil; bucuria, frumosul, iubirea, un fel de imaturitate care nu te” înrobește” cu toate problemele lumii .E bine sa ne alintam ,sa ne iubim, si ce nu ne atinge sa nu ne doara. E foarte important autocontrolul. Toti avem slabiciuni,fara exceptie!

        Apreciat de 1 persoană

      • Si, e rau sa ai si manifestari copilaresti? :)))) Este gresit ca uneori sa te porti cu un copil….ca un copil? Cu cei dragi, cu cei pe care-i iubesti? Nu este putin plictisitor sa fi in preajma celor dragi mereu matur si responsabil?

        Apreciază

      • ane

        Trăim sentimentul permanentei noastre copilării. In intimitatea se manifesta sub tote formele. 🙂

        Apreciat de 1 persoană

  4. Nu știu sa fiu altfel decât copilăroasa. În ciuda cifrelor. Copilul din noi se joaca. Se bucura și face oameni de zăpadă. Mi se par firești scene ca cea descrisă de tine pentru ca nu cred ca vine vremea în care sa renunti la oameni de zapada. Decât poate dacă locuiești în Florida și faci castele de nisip.

    Apreciat de 1 persoană

  5. Nu ştiu articolul şi nici nu vreau dar cred că, în opinia autorului, ar trebui să fiu executată dacă m-ar cunoaşte. Eu vara îmi cumpăr cutiuţă cu soluţie de făcut baloane şi le dau drumul din balcon 😀

    Apreciat de 1 persoană

  6. clipederaidiniadulmeu

    Eu nu pot sa renunt la copilarie. M-am jucat cu copiii mei si cred ca m-as putea juca inca cu multe generatii. Mai descopar si acum magia jocului.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s