Povestea noastra

rsz_shutterstock_27032581

Erai in fata mea, cu cizmele tale lungi si un zambet cat intreg universul. Imi vorbeai de ceva, habar am despre ce, imi era indiferent, tot ceea ce conta in secunda aceea pentru mine era chipul tau superb si un dor nebun de a te strange in brate.
Stiam ca va trebui sa plec si poate nu am sa mai fiu niciodata atat de aproape, iti priveam mainile pe care le-as fi sarutat flamand si imi doream ca acele clipe sa dureze o vesnicie.
Am vrut sa-ti spun ca arati superb, ca arati asa cum mi te aminteam eu de 25 de ani, dar nu am reusit sa leg doua fraze inteligibile. In preajma ta tot ceea ce sunt eu se naruie, devin un pusti timid incapabil sa pastrez un echilibru.

M-am indragostit de tine cand eram inca un copil.
Nici nu cred ca stiam prea bine ceea ce simt. Aveai un ras zglobiu, contagios. Cred ca primul lucru de care m-am indragosit a fost felul in care radeai, in care vorbeai.
Erai o adolescenta fitoasa, aroganta, dar de fiecare data cand ma aflam in preajma ta inima imi batea cu putere si ma pierdeam. Initial am crezut ca-mi este teama de sarcasmul tau, ca te dispretuiesc, deoarece nu suportam fetele cu nasul pe sus, dar cand am simtit pentru prima data dorinta de a te saruta am inteles ca sunt indragostit pierdut si iremediabil de tine.

Imi amintesc de tine cum erai atunci, de parca ai fi acum langa mine. Chipul tau slab, ochii patrunzatori, firea ta rebela si nonconformista. Imi amintesc cum ma ignorai desi eram topit dupa tine. Tu nu erai doar frumoasa, tacanita draga, tu aveai ceva al tau care ma inebunea, care ma facea sa-mi doresc sa te cunosc, sa descopar ce se acunde dincolo de carapacea aceea abruptă și tăioasă.
Eram fascinat de mainile tale. Chiar si acum, dupa atatia ani, sunt inca indragostit de ele. Sunt atat de mici, de fine si atragatoare.
Mi-am dorit intotdeauna sa-ti las sufletul in ele si sa ai grija de el.

Te-am pastrat in suflet zeci de ani. Ai fost iubirea mea secreta, modelul de femeie pe care-l cautam in tot ceea ce intalneam. Stiam ca nu pot intalni o alta femeie ca tine, dar imi doream sa gasesc pe cineva care sa aiva curajul si puterea ta, nebunia ta frumoasa, sarcasmul si zambetul tau. De fiecare data cand intalneam o femeie care facea lucruri iesite din comun, gandul imi fugea la tine. Este adevarat si ca nu am intalnit pe nimeni cu ochi atat de frumosi ca ai tai.
Am fost indragostit si am iubit alte femei, dar niciodata nu am simtit in preajma lor acea senzatie ca mi se inmoaie picioarele pe care o simteam in prezenta ta. Sufletul meu a ramas agatat undeva in clipa cand te-am vazut ultima data pe strada, in ziua in care aflasem ca te-ai casatorit.

Cand te-am regasit, dupa 20 de ani, mi-au trebuit trei luni sa-ti dau un mesaj pe facebook. De fiecare data cand intram pe pagina ta si te vedeam, inima o lua razna de parca aveam iar 18 ani. Stiam ca daca am sa te caut sunt pierdut.
Cum as fi putut sa te mint, sa ma scund?
Sa-ti spun ce? Ca esti femeia de care sunt indragostit inca din copilarie, ca esti tot ceea ce am cautat vreodata? Ca te iubesc de mor, desi nici nu te cunosc prea bine?
Lucrul care m-a facut sa te caut, intr-un final, a fost tristetea ce o vedeam in ochii tai.
Trebuia sa aflu ce s-a intamplat cu fata aceea si ochii plini de viata pe care-i lasasem in urma, in anii ce-au trecut.

Ce a urmat este un vis pe care doar noi doi il cunoastem cu adevarat.
Tu ai capatat un nume, Ana, iar povestea noastra a devenit o nebunie frumoasa menita sa reaminteasca oamenilor ca mai exista dragostea aceea feerica rupta din cartile romantice.
Tot ce-am trait noi, felul in care am facut-o, felul in care sufletele noastre s-au unit de parca ar fi fost impreuna de-o viata, este aproape un miracol.
Nu am crezut niciodata ca poti iubi pe cineva atat de profund, ca un om te poate completa atat de bine, ca poti avea langa tine in acelasi timp un om pe care sa-l iubesti dar si un prieten extraordinar.

Am incercat de multe ori sa scriu despre Ana, descriindu-te pe tine.
Dar nu am reusit.
Esti mult mai frumoasa si mai incantatoare decat am reusit eu sa te portretizez pe blog. Nebuna aceea aroganta si fitoasa este defapt un copil de o caldura si o sensibilitate pe care eu nu stiu sa o redau in cuvinte.
Am descoperit in tine un tip de femeie pe care l-am cautat intotdeauna. Femeia care isi doreste sa fie mai mult decat o casnica ce trebuie sa gateasca si sa aiva grija de copii. Am descoperit setea ta de viata, de a fi fericita si am inteles ca am sansa sa iubesc o femeie cu adevarat deosebita.

Se spune despre oamenii îndrăgostiți doua lucruri pe care eu le vad diferit. Primul, ca atunci cand esti îndrăgostit iti ridici partenerul pe un piedestal si al doilea ca dragostea este ca o răceală care trece cu timpul. Niciodată nu te-am ridicat pe un piedestal. Am stiut exact cum esti, cu lucrurile minunate si cu imperfecțiunile tale ce mi-au scos peri albi. Esti un om dificil tocmai pentru că ești un om complex. Dar te-am iubit întotdeauna exact asa cum esti si nu privindu-te ca pe un înger pe care nu pot sa-l ating. Iar faptul că după 25 de ani te iubesc cu aceeași putere arata ca e nerozie sa crezi ca iubirea este doar o boala trecătoare.
Te iubesc.

Publicitate

12 comentarii

Din categoria Fără categorie

12 răspunsuri la „Povestea noastra

  1. Ma bucur ca mai aude si altcineva dupa j’de ani ca mare-a fost iubirea, atat de mare incat… Nah, nu ma mai simt o ciudatenie a naturii 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  2. S-ar parea ca Ana ta este zeita ta, idolul tau, dumnezeul tau, însa personal cred ca, iubirea nu se exprima în cuvinte elevate si metafore sofisticate ci în manifestarea practica, tangibila 3D sacrificiu si daruire totala, absoluta, neconditionata, fara prejudecati, „…caci dragostea este tare ca moartea, si gelozia este neânduplecata ca Locuinta mortilor: jarul ei este jar de foc, o flacara a Domnului.” – Cânt. Cântarilor –
    O zi buna !

    Apreciat de 1 persoană

    • Ana, este doar un om. Cu bune si rele. Ar fi groaznic sa fie idolul meu, zeita mea. Pentru ca eu nu pot iubi decat un om ca si mine, din carne si oase, cu imperfectunile sale. Atunci cand ridici pe cineva pe un piedestal, tu nu-l mai iubesti. Adori o imagine si atat.

      Apreciază

      • De aceea am mentionat ca perceptia tridimensionala a iubirii este doar o forma imperfecta, relativa, efemera imprevizibila si limitata spatio-temporal, însa Iubirea autentica, fiind nascuta din Dumnezeu este incomensurabila, nu este limitata, nu are o unitate de masura, este desavârsita, imaculata, absoluta, infinita, Lumina alb-stralucitoare, energie libera care dirijaza si controleaza toata creatia, perceptiei fiintei paradoxale rational-sentimentale numit Om, constient, subconstient inconstient si/sau… supraconstient unde supraconstientul fiind perceptia 4D.

        Apreciat de 1 persoană

  3. Povestea voastră, scrisă aşa, cu atât de mult suflet, ne ajută şi pe noi. Să visăm, să apreciem ce avem, să ne dorim mai mult, să… să…
    mulţumim!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s