Seara de vineri

Privea pierduta spre ecranul televizorului, dar gandurile ii fugeau departe. Nici ea nu mai stia unde.
Dezgusta putin vinul rosu din pahar si parfumul lui ii saruta papilele, facandu-o sa tresare. Mda, era un vin bun.
Isi lasa capul pe spate asezandu-si picioarele pe masuta. Simtea oboseala in fiecare particica din ea. Adunate, toate, erau cicatrici ce o macinau.
Da, obosise.
Fizic, emotional, sufleteste.
Reusea din ce in ce mai greu sa se ascunda. De el, de toti…
Ii era greu, dar ceea ce o apasa cel mai tare era faptul ca se simtea atat de singura.
Nimic nou, pana la urma.
Duse paharul la gura si lasa ca licoarea magica sa se prelinga prin vene. O amagitoare recompensa dupa o zi infernala.
Telefonul vibra langa ea.
Era un mesaj pe whatsapp. Stia de la cine, dar acum chiar nu avea chef de nimeni.
Nu reusea sa inteleaga de ce nu renunta. De ce se incapatana sa ramana langa ea, desi devenise evident ca-l respingea.
La ce bun ca stia ca este un om minunat, daca nu mai putea schimba nimic…
Citi mesajul fara nici o tragere de inima. Erau luni bune de cand literele, pentru ea, erau sterse, nu-i mai spuneau nimic.
Se juca cu telecomanda cautand un film relaxant. Avea nevoie sa se piarda cu totul, sa nu se mai gandeasca la nimic, sa bea paharul de vin…si atat.
Pentru o clipa inchise ochii, furata de oboseala.
Era doar o seara de vineri, dupa o saptamana grea.
Ca atatea altele.

Publicitate