Calatori

Mongolia-ATS-5

Intr-o alta viata sau poate intr-un alt univers mi-as dori sa te regasesc. Sa am sansa de a te reintalni si sa te privesc in ochi, asa cum am facut-o de prea putine ori in lumea aceasta.
Trebuie sa existe un univers si pentru sufletele ce nu si-au trait povestea in lumea lor.
Iar atunci…
As vrea sa-ti ating usor mana si sa plecam.
Intotdeauna am visat sa strabat aceasta lume, descoperindu-i frumusetea, avand alaturi un om tacanit si diferit ca tine.
Fiecare tara, fiecare regiune, fiecare anotimp sa devina o parte din noi.

Mi te imaginez zambind pierduta, pe o plaja goala la marginea oceanului, privind rasaritul unui soarele ce se naste din nesfaritul desert de apa.
Iar tu…
Tu sa te imbeti in linistea calda, lasand doar zumzetul surd al valurilor ce-ti mangaie gleznele, sa-ti gadile urechile. Nu am vazut niciodata oceanul, dar deja imi este dor de el.
Stiu ca si tie.
Mi-ar place sa calatorim, plecand la drum, doar cu doua bilete dus spre o destinatie.
Atat.
Fara rezerari, fara un traseu stabilit, fara o suma de bani exorbitanta.
Sa ne bucuram de noi, de ceea ce vedem, de simplitate si nu sa cumparam secundele de fericire.
Pentru mine, tu, locurile acelea si pozele facute de tine vor fi intotdeauna suficente.

As vrea sa dansez alaturi de tine pe o plaja din Brazilia, sa beau cateva pahare de rom cubanez undeva in Havana. Sa dorm pe nisipul fierbinte, intr-un sat de beduini, undeva nu foarte departe de piramide. Sa cautam o parte din noi pe acoperisul lumii, in Tibet.
Imi doresc atat de mult sa vad Japonia. Asa cum mi-ar place sa vad aurora boreala de undeva din Canada sau poate Islanda. Intotdeauna mi-am dorit sa vad aceasta tara.
Nu, nu o vacanta imi doresc cu tine, imi doresc sa calatoresc.
Pe jos, cu bicicletele sau cu o caruta trasa de bivoli intr-un sat din Mongolia.
As vrea sa locuim la ferma, nu la hotel. Uneori sa muncim la acea ferma in schimbul unui pat si a unei mese. Vreau sa hoinaresc cu tine ca doi proscrisi ce s-au regasit si isi traiesc cu pasiune bucuria revederii.
Un rucsac cu aparatul de fotografiat sa fie tot ce avem la noi.
Intotdeauna am adorat pozele facute de tine.
Va fi un album pe cinste atunci cand ne vom intoarce.

Daca exista un inger al iubirii, cumva, intr-o alta viata, intr-un alt univers povestea noastra va fi altfel.
Este firesc ca noi doi sa avem macar o sansa.

29 comentarii

Din categoria Ana, Fantezie, Ganduri

29 de răspunsuri la „Calatori

  1. Iosif Strasbourg

    Orice dorinta imaginara, idee, gând sau vis nobil învesmântat în Lumina Adevarului Absolut, doar prin credinta si încredere neclintita, sperând, perseverând, nadajduind uneori chiar obsedant (fara a-ti pierde echilibrul psihosomatic) iubind evolutiv si extinzându-ti iubirea neconditionata zi de zi spre extremitatila „pamântului” spre desavârsirea absoluta, va putea materializa aceasta dorinta, transformând-o în realitate obiectiva, traita si simtita palpabil…PE VIU…
    „…Veti cunoaste ADEVARUL si ADEVARUL va va face slobozi.”
    „Cumpara ADEVARUL – si nu-l vinde – întelepciunea, învatatura si priceperea.” – Proverbe Solomon –
    O zi buna, draga Albert !

    Apreciat de 1 persoană

  2. Of, trebuie să fie extrem de triste „sufletele ce nu si-au trait povestea in lumea lor.”.
    Frumos ai purtat cititorul cu gândul prin depărtări…

    Apreciat de 1 persoană

    • Nu neaparat. Iubirea este aceeași indiferent de forma. Uneori o singură viata nu e suficienta pentru o poveste de dragoste 😉

      Apreciază

      • Absolut. Dar ar fi bine ca măcar o parte din ea să se desfăşoare aici, nu să tot aşteptăm un alt univers 😉

        Apreciat de 1 persoană

      • Potecuta, atunci când eram copil, si mult timp după, visam să plec pe o navă spațială intr-o călătorie fara întoarcere în univers. Ai sa râzi, inca visez asta. Cum? Da, poate ca am o sansa de 0, 0000000000000001 % sa se întâmple asta, dar e dreptul meu sa visez. Uneori în viață cei care sunt suficienți de nebuni sa creada in ceva sunt răsplătiți cu șansă sa-si trăiască visul. Pana la urma ce mai înseamnă o viata, doua, trei de așteptare? Toate trec 😉😊

        Apreciat de 2 persoane

      • Şi eu fac parte din rândul visătorilor. Însă să visăm cu ochii deschişi. Nu am insinuat că nu ai avea dreptul să faci asta. Cine sunt eu să-mi permit asta?
        Spuneam doar că ar fi de preferat să savurăm fiecare clipă de aici şi de acum, nu să amânăm o bucurie pentr-un viitor ipotetic.
        Să profităm de şansa unei iubiri de aici şi de acum, nu să aşteptăm o posibilă minune când vor avea parte de un alt univers în care să o trăim.

        Apreciat de 1 persoană

      • Potecuta sunt perfect de acord cu tine. Cu o mica si sensibilă precizare. Unele iubiri sunt ale naibi de complicate. Pentru ca iubim cu sufletul nu cu mintea.

        Apreciază

      • Ohoo, cât înţeleg!

        Apreciat de 1 persoană

  3. Stiu. Tu chiar înțelegi dincolo de litere și ceea ce pot spune eu 😉 de aceea am si continuat 😊

    Apreciat de 1 persoană

  4. ane

    M-a amuzat imaginea,parca e dintr-o alta lume. In Egipt am văzut beduini, Sharm el Sheikh o stațiune pe care o recomand. Doar un romantic putea sa viseze atât de frumos iubirea cu EA… prin lumea larga. Mi-au plăcut visurile tale; călătoriile sunt adorate de noi,desprinderea de cotidian, de rutină, de reguli, de stereotipuri.

    Apreciat de 1 persoană

  5. Intotdeauna exista o sansa, aici, in viata asta nu in alta, mai ales pentru cei ce stiu sa iubeasca frumos si profund ca tine, chiar daca par doar niste visatori incurabili.
    Seara buna, Conty!

    Apreciat de 1 persoană

  6. Să văd aurora boreală aievea e una dintre dorințele mele cele mai aprige. Desigur, într-un context desprins de „aș vrea”-uri. „Aș” și „Dacă” sunt unelte tare parșive ale minții și pot durea tare rău, odată ce nu pot fi duse la o anumită împlinire.
    Eu sper să devină toate șansele mai palpabile și toate „Aș”-urile mai tangibile. Cumva, cândva.
    Seară frumoasă!

    Apreciat de 1 persoană

    • Eu cred cu totul altceva. Intr-o societate din ce in ce mai cinica si materialista, visarea este unicul mod de evadare.
      Prefer oricand sa am rana unui vis care nu l-am atins decat rigiditatea unei vieti fara vise.
      Da, echilibrul ar trebui sa fie solutia, dar ce mai este echilibru.
      Oricum, multumesc pentru comentariu.
      Seara buna!

      Apreciază

      • Ah, dar nu aș alege niciodată o viață fără vise! Prea mult mă hrănesc cu ele și eu. Doar că m-am ciocnit de destule ori cu dureri și situații teribil de triste izvorâte din neîmplinirea lor. Acum, toate fac parte din complexitatea vieții. Nu putem scoate ce ne provoacă întristare și trebuie să ne păstrăm speranțele, indiferent de consecințe. În fond, dacă nu sperăm și nu ne deschidem inima, nu putem gusta nici din bucuria unui vis împlinit.

        Apreciat de 1 persoană

  7. clipederaidiniadulmeu

    Ce frumos îmbraci tu călătoriile. Călătoare fiind până la rădăcina firului de păr, aş merge dincolo de lume, dar nu cu două bilete dus, ci cu un suflet descris de tine într-o căruţă cu coviltir. Să mă spăl în răuri, să mănânc fructe nespălate la umbra pomilor crescuţi singuri acolo unde ei au hotărât să crescă…..M-ai pornit şi nu mă pot opri!

    Apreciat de 1 persoană

  8. gelu gelu

    Iubirea ta este unica, ca si scrisul tau. Nu renunta la vise, va veni o zi cand vor deveni realitate. Fiecare primeste un dar de la Dumnezeu, al tau este iubirea. ☺

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s