Despre voi

Eram inca un mucos, abia iesit din adolescenta, orgolios si incapatanat, cand m-am indragostit de o persoana interzisa. Intotdeauna reusesc asta. Sa intru in povesti complicate, devenind un proscris pentru cei din jur.
Singur, intr-o poveste imposibila, cersindu-mi dreptul la propriile alegeri, in viata mea au intrat doi oameni ce si-au asumat riscul de a mangaia un condamnat la moarte.
Am gasit in ei si la ei un loc unde prietenia a contat mai mult decat orice dogma lumeasca, poate chiar si cea familiara.
Am gasit doi oameni care ne erau prieteni, confidenti, parteneri in tot si toate.
Habar am daca acea relatie proscrisa a fost un lucru bun sau rau. In viata am invatat ca nimic nu este intamplator. Cu siguranta insa ca acei oameni au fost umbrela noastra intr-o furtuna ce ameninta sa ne inece cu totul.
Multumesc Bogdan si Claudia.

Peste ani, coplesit de niste probleme emotionale si fizice, organismul meu a cedat. O viata intreaga reusisem sa ma tin departe de intalnirile cu spitalele, iar ciocnirea cu mediul acela risca sa devina o ancora care sa ma scufunde cu totul.
Fizic, emotional si profesional.
In perioada aceea, un om aproape necunoscut, un suflet frumos si-a asumat riscul de a veni langa mine si a-mi intinde o mana.
Si nu doar atunci.
A continuat sa fie acolo.
Atat cat poate fi un om langa tine, cand tu te retragi in carapacea ta ne lasand pe nimeni sa se apropie.
Multumesc, Ady Constantin.

Azi mi-am dorit sa scriu cateva randuri despre prietenie.
Despre oamenii din viata mea care au fost acolo cand toti ceilalti priveau in alta parte.
Intotdeauna am crezut ca prietenii sunt cel mai frumos dar al divinitatii. Pentru ca uneori, prietenii adevarati sunt unicul rasarit intr-o bezna in care te invarti singur.
Iar ei merita sa stie ca-i pastram acolo in sufletul nostru.
Si pretuim tot ce-au facut pentru noi.
Prietenii adevarati nu se castiga la o bere. Nici nu se pierd atunci cand se strica vremea si vremurile. Ei sunt acolo, scrijeliti in amintirile si sufletul nostru.

Intotdeauna am fost un tip rebel, nonconformist, care si-a asumat anumite alegeri si a mers pana in panzale albe cu ele. Introvertit, extrem de selectiv cand e vorba de oameni, nu fac parte din tipologia prietenului de gasca.
Poate de aceea pretuiesc atat de mult oamenii care cu adevarat au stiut sa vada in mine un suflet in care poti avea incredere.
Multumesc celor ce mi-au respectat alegerile, chiar daca ele nu au corespuns intotdeauna standardelor lumii in care traim.
Maine ma voi gandi la ei stiind ca si ei se gandesc la mine.

Prieten se numeşte omul care te ajută fără ca verbul să fie urmat de un complement circumstanţial de timp sau de loc sau de mod. – Nicolae Steinhardt

Publicitate