Am intrat în luna sărbătorilor de iarnă.
În spatele crenguţelor de brazi şi a magiei micilor daruri, sărbătorile sunt despre oameni.
Obişnuim să păstrăm cu greu acel echilibru.
Ne implicăm în relaţii minimalizând sau ignorând initial părţile negative ale partenerului, idealizând toate calităţile
Apoi, la primul conflict, la prima sincopă, descoperim lucruri noi, care brusc devin inacceptabile.
Ne deranjează dincolo de puterea noastră de acceptare.
Uitând sau ignorând tot ceea ce ne plăcea la acea persoană.
Vopsim cu atăta usurinţa albul în negru şi invers.
Problema este că nu există alb sau negru şi că lumea este a naibi de gri.
Fiecare om pe care-l cunosc are parţi intunecate, dar undeva în el există şi o nuanţă frumoasă de alb. E adevărat că nu am cunoscut niciodată monstri, dar presupun ca ei nu sunt altceva decât excepţiile care confirmă regula,
Noi toţi ceilalţi avem în adâncul nostru acea lumină care nu lasă ca întunericul să ne cuprindă cu totul. Poate în spiritul sărbătorilor de iarna ar trebui să încercăm să reevaluăm persoanele de lângă noi şi să redescoperim în ei acel frumos care căndva ne era atât de drag.
Sigur nu putem ierta de fiecare dată, dar putem alege să ne amintim mai des de lucrurile bune.
Daruiţi zâmbet, pentru că întotdeauna suntem ceea ce dăruim.
Oamenii sunt totuşi frumoşi…
Ratacit printre litere 
Ne-ar face şi pe noi mai calzi, poate, dacă am căuta partea cea bună în cei de lângă noi.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu nu reusesc sa inteleg asta cu „sa fim mai buni de Craciun”. Serios, ma depaseste. De ce sa nu fim la fel de buni si-n restul anului ? E-atata ura intre oameni de parca am face parte din specii diferite.
ApreciazăApreciat de 5 persoane
Daniela, as putea scrie un text lung. Dar nu a conta. Nu suntem, pentru ca nu putem. Our si simplu este in noi acelasi strop de intuneric cum este si lumina. Daca reusim ca macar uneori sa luminam acest intuneric, tot este un inceput.
Un visator ca mine, naiv si imatur ar putea sa intrebe acelasi lucru ca si tine. De ce lumea asta se prabuseste in intuneric si toti par impacati cu asta.
Dar, asta e lumea in care traim.
Poate, accentuez acest poate, macar cateva saptamani pe an, unii dintre noi incearca sa scoata tot ce este mai bun din ei.
Poate…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu stiu ca ai dreptate in tot ce spui. Doar ca eu aleg sa fiu la fel de Craciun, de Paste, de joi sau de luni. Cu bunele si relele mele, asa cum zici tu. Nu sunt un om perfect, cu siguranta am si eu partile mele in care e intuneric. Dar a fi bun si darnic – cand poti sa fii darnic – nu tine de Craciun. Aia este doar o bunatate…”de parada”. Cam la fel cu patrotismul de 1 Decembrie. E mult de scris, intr-adevar…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Sti cum e, Daniela? Este ca mersul la doctor. Ideal este sa mergi regulat, sa faci controale, etc. Asta iti va spune orice medic. Dar daca mergi macar o data pe an, tot e bine… e aiurea sa spui ce rost are o data pe an daca nu o faci tot timpul. Bun si asa.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Sarbatorile de iarna sunt cele mai frumoase! 😊 Gandurile mele si gesturile uneori nu au balsam mangaietor ,trec pe langa o persoana nevoiasa nepasatoere, toata ziua ma urmareste imaginea. Intr-o zi mi-a cumpart o placinta cu mere, langa vitrina era un copil care privea in vitrina, I-am daruit si lui o placintica, mi-a zambit. Ei nu stiu sa multumeasac. Zambetul lui mi-a fost suficient. Am dat doar un exemplu, nu vreau sa expun aici ,tot ce fac.
Of,ce placuta este simtirea aceea de satisfactie, atunci cand sti ,ca ai adus un strop de bucurie, acolo unde e mare nevoie. 😂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Lumini si umbre…in fond asa suntem toti. Cred ca nimeni nu rau de tot sau exagerat de bun. Dar macar putem incerca sa scoatem la lumina orice farama de bunatate care exista. E drept ca putem face asta tot timpul anului, dar sarbatorile, si mai ales cele de iarna, au o magie a lor care ne face sa depasim bariere care in lumina unor zile obisnuie par de netrecut.
Crede-ma, am vazut ce pot face, daruite cu drag, din suflet, o crenguta de brad impdobita cu un globulet langa un nimic impachetat cu grija.
Si ai dreptate, macar un zambet putem darui celor din jurul nostru. Asa fara un motiv anume, doar pentru ca in lumea asta „a naibi de gri” cum spui tu, exista totusi frumusete si bunatate.
Un sfarsit de decembrie cu zile frumoase, Conty!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Si textul tau este la fel de frumos ca partea bună din fiecare din noi. 🙂 ai m8e iminplace sa vad lumina fiecăruia.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu as exclude totusi, expresia „totusi” care exprima o oarecare incertitudine. Cu siguranta si fara nici o exceptie,”Oamenii sunt TOTI frumosi”!
Doar perceptia ochiului si al celorlalte simturi primare inscrisa în genomul celulei vii, mostenite genetic, neschimbate, involuate, nemetamorfozate, de milenii, deformeaza realitatea obiectiva, adevarata, absoluta, atemporala, eliberatoare…
O noapte magnifica, Suflet visator ! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană