Ghimpi de gheață

 

edit

Eram atât de gelos pe raza de lună ce-ți săruta fruntea jucându-se printre firele de păr rebele ce-ți acopereau ochii. Habar nu avea cât de privilegiată este.
Atâtea nopți lângă tine.
Bucle de păr castaniu se revărsau pe perna de un albastru ireal.
În lumina aceea difuză, lăsate libere, de un șaten aproape perfect, cautau cu arogantă să rupă în mine orice urmă de rezistentă.
Întotdeauna am adorat părul tău, lung, în culoarea lui naturală.
Este dulcele meu supliciu.

Am vrut să-i scriu azi. Să o întreb de tine. Să stiu dacă esti bine.
Cred ca am tastat mesajul de cel puțin trei ori, apoi l-am șters, ezitând să mai deranjez în locuri unde nu sunt dorit. E mai bine asa.
Ea oricum nu ar întelege.
Uneori în crengile de gheața, în desișul de ghimpi din jurul nostru e mai bine să nu intri.
Acum orice gest ar putea aduce răni sângerânde.
Intuneric. Nu vreau asta.

Ploapele iți tresăreau agitate, semn că încă sunt lucruri ce nu-ți dau pace.
Sunt nopți când te privesc încercând să te întâlnesc.
Prin plasa de gheața caut sa-ți ating ușor mâinile să simți că încă sunt aici. Că nu am plecat niciodată.
Și Luna asta care-ți desenează atât de perfect chipul.
Albastru.

Ai grijă te tine, suflet.

Reclame

8 comentarii

Din categoria dragoste, Ganduri, Realitate

8 răspunsuri la „Ghimpi de gheață

  1. Iosif

    Un adevarat si original poem de dragoste fierbinte, în masura sa topeasca nu doar pojgita subtire de pe ramuri, ci chiar si icebergul unei inimi înghetate, scufundat în abisul întunecat al fiintei vii, rational-sentimentale.
    O noapte faina, Suflet iubitor !

    Apreciat de 2 persoane

  2. Marian

    Repet : nu-mi place ca un barbat sa gandeasca atat de bolnavicios despre femeia vietii lui dar , nu pot nega faptul ca , imi place cum ti-ai scris gandurile . Cum spunea si ” Iosif ” : ” Un adevarat si original poem de dragoste fierbinte … ” ! Eu , pentru ca nu-s carcotasi asa cum ai crede , o consider egala cu acea atat de tulburatoare , ” Atat de frageda ” gandita si scrisa de un vechi amic care-mi este si vecin , in sensul ca-si are ” locul ” la Bellu adica in vecinatatea ” locului ” unde-mi am si eu casa . Mi-a placut ce-ai scris si pentru asta , in loc de ” O noapte faina, Suflet iubitor ! ” din partea mea : umile plecaciuni !

    Apreciat de 2 persoane

    • Care este partea bolnavicioasa, ca nu reusesc sa-mi dau seama?
      Ti-am raspuns si mai devreme.
      Exista doua extreme.
      Oamenii care sunt tandri si atenti cu persoana iubita din an in Paste. Oameni ce traiesc pentru a avea nu pentru a simti.
      Si exista cealalta extrema, oamenii care nu mai au nimic, sunt goi de pasiuni, viata reala sau altceva si tot ceea ce fac este sa gandeasca obsesiv la o anumita persoana.
      Si cei care traiesc doar pentru a face umbra pamantului si a acumula cat mai multe lucruri materiale si cei care nu fac nimic doar viseaza sunt bolnaviciosi.
      Care este legatura mea cu oricare din aceste doua extreme?

      Marian sau Mariana.
      A te trezi in fiecare dimineata si ati saruta partenerul, a fi langa el atunci cand trece prin momente grele, a o face sa zambeasca atunci cand vezi ca are o zi grea, nu este bolnavicios si nici romantic. Este normalitatea.
      Chiar daca textele mele sunt fictiuni asta nu inseamna ca normalitatea nu inseamna ca uneori sa te trezesti noaptea si sa-ti admiri persoana iubita.
      Daca nu o faci, esti pierdut.

      Apreciat de 1 persoană

      • Si inca ceva. Atunci cand nu reusesti, macar periodic sa te reindragostesti de persoana de langa tine, divorteaza. Oricum vei ajunge tot acolo.

        Apreciat de 1 persoană

      • Marian

        ” Marian sau Mariana.
        A te trezi in fiecare dimineata si ati saruta partenerul, a fi langa el atunci cand trece prin momente grele, a o face sa zambeasca atunci cand vezi ca are o zi grea, nu este bolnavicios si nici romantic. Este normalitatea.” Fara ca macar in prealabil sa va fi spalat pe dinti 😮 😦 ? Glumesti nu-i asa ?

        Apreciat de 2 persoane

      • Marian

        ” Si inca ceva. Atunci cand nu reusesti, macar periodic sa te reindragostesti de persoana de langa tine, divorteaza. Oricum vei ajunge tot acolo. ” Nu intotdeauna : mai exista si obisnuintza ! Asta din final am ciugulit-o din zicerile doamnei Aurora Liiceanu . 😉

        Apreciat de 2 persoane

  3. Cât de sensibil, cât de sublim… Și trist!

    Apreciat de 2 persoane

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s