Priveam plictisit ecranul telefonului așteptând autobuzul care se încăpățâna să întârzie. Un text mi-a atras atenția. Era urletul surd al unei femei ce încerca să-și salveze căsnicia. Citeam fiecare cuvânt, autobuzul a trecut, iar eu continuam să rătăcesc în povestea ei. Nepăsarea lui pentru setea ei de pasiune, acel strop de atenție care să o facă să se simtă vie, rutina bolnavă, toate îmi sunau atât de cunoscute.
Îmi place să scriu. În general oamenii timizi găsesc în litere un univers în care pot fi ei însăși. Îndrăgostit, prizonierul unei relații interzise, unicul mod în care puteam fi Allan era dansul stângaci cu tastatura. Rătăcit printre litere, era unicul loc în care puteam să-i spun persoanei iubite cât de importantă este pentru mine, tărâmul magic unde ea avea liniștea pentru a reconstrui pană cu pană aripile libertății.
Încercând să o protejez, niciodată nu am dat detalii despre viața noastră reală, oamenii intrau, citeau, apoi plecau.
M-a surprins mail-ul ei. Al necunoscutei.
Nu sunt chiar genul de tip care socializează usor, nu răspund la mesaje personale, dar ceva, dincolo de înțelegerea mea, m-a făcut să simt că de data aceasta este ceva diferit.
Era o zi de 13 August și am început să vorbim.
Cumva, nici eu nu știu cum, și-a pus întreaga ei viață, secretele ei tainice în mâinile mele, cu un curaj vis-a-vis cu nebunia, având încredere într-un om pe care-l cunoștea atât de puțin.
Nu cred în prietenia între un bărbat și o femeie. Pur și simplu nu cred. Întotdeauna va exista o tensiune sexuală, inevitabil subconștientul va căuta răspunsul la întrebarea…cum ar fi să.
Iar cînd e vorba de o femeie frumoasă, orice bărbat singur care afirmă că nu o dezbracă din priviri, este un ipocrit.
Îmi e greu să spun că este prietena mea.
Știu doar că în cel mai dificil moment al vieții mele, când aveam atâta nevoie de fiecare cuvânt de încurajare, ea a fost printre puținii care nu și-a văzut de viață nepăsătoare, scriindu-mi aproape zi de zi. Chiar și atunci cand, luptând cu boala, prăbușit emotional, o respingeam constant.
Azi este 13 August.
Aș putea scrie mult despre scânteia aceasta de om, bune și rele, dar cred că aș putea rezuma totul într-un singur cuvânt
Mulțumesc!
Ratacit printre litere 
Uneori un mulțumesc valorează cât o mie de cuvinte. Și nu ma întreba de ce, dar cred ca nici măcar acel mulțumesc nu îl aștepta, pentru ca sunt oameni care aleg sa dăruiască timp din timpul lor fără sa aștepte nimic în schimb(ca și tine, de altfel), dar o sa o bucure.
Zi frumoasa, Conty!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
multumesc
ApreciazăApreciază
Acest articol m-a dus cu gândul la satul natal, de pe Valea Somesului unde mi-am trait copilaria pâna la 10 ani, sat în care parca toti satenii erau frati si surori, unde orice faceai, functiona perfect telefonul fara fir, si unde toti erau UNA, la bine si la rau, si în ciuda sistemului comunist opresor, oamenii socializau si le pasa unora de ceilalti, dându-si mâna „fizic” la greu, facând adeseori „claca” la lucrurile mai grele, si, cu toate ca nu era tehnologia secolului vitezei, parca toti erau mai empatici, simtitori unii cu altii si iubitori de binele întregii comunitati, uneori chiar în dezavantajul lor personal, ceea ce doar dupa câteva decenii, pare ca toti ne-am înstrainat unii de altii, ca si cum am fi de pe planete diferite si nu locuitori si sclavi ai acestei planete numita Terra, acest „Paradis” care a fost facut de Dumnezeu pentru Om si ca omul sa-l stapâneasca etern, sa-l lucreze si sa-l pazeasca, în ascultare de legile naturale nescrise în carti imateriale ci doar în inimile naturale, simtitoare si iubitoare de fericire, liniste, pace, armonie si Adevar absolut, atemporal eliberator de judecatile si prejudecatile Legii învechite care a pus restrictii HARULUI oferit de sacrificiul Fiului omului, Hristos, dar binecuvântat de Dumnezeu în vederea iertarii neascultarii primordiale a parintilor nostri, spre iertarea absoluta, definitiva si a bucuriei de a trai cu adevarat LIBERI !
Binecuvântat fii cu bucuria, pacea si fericirea oferita tuturor, prin harul dragului meu Hristos, Mântuitor si Eliberator, draga Albert… !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc
ApreciazăApreciază
Literele si cuvintele nu se pot descifra, ele ascund imaginea unor taine.
ApreciazăApreciat de 2 persoane