Arhive pe etichete: adevar

Ultimii trubaduri ai literelor

poesie-romantiche

Copilul ratacit al unei lumi rece, mereu grabita, ultimul trubadur esti tu, suflet ce inca mai gasesti rasaritul in culoarea unei litere, in imaginea unui pescarus zburand liber, esti tu cel care mai imbraci in cuvinte emotia si lacrimile din tine.
Iar lumea asta, gonind spre nicaieri, avida de lucruri simple, de cuvinte putine si scurte, lumea aceasta va dainui prin tine, pentru ca fara emotie, fara cuvintele tale siropoase, totul s-ar transforma intr-un program de calculator, mecanic si insensibil.

Folosim automobile pentru a scurta distante si castiga timp. Orele pe care le pierdeam candva, mergand pentru a vedea un prieten drag, se transforma acum in secunde printr-un singur apel telefonic. Lungile scrisori pictate cu pene sunt acum mesaje scrise rapid, superficial.
Nimeni nu mai sta sa citeasca un text mai lung de patru verbe.
Cautam sa castigam timp din orice, totul in viata noastra se petrece ca un film derulat pe repede inainte.
Doar tu…
Tu ultimul trubadur al literelor nu te grabesti nicaieri, continuand sa scri, sa-ti spui povestea colorand cuvinte, sa crezi ca oamenii se mai hranesc cu emotiile puse de tine in pagina.

Iubim haine, nu oameni. Adoram marci, nu suflete. Cautam sa iesim in evidenta prin felul in care aratam nu prin ceea ce simtim. Iar in toata aceasta lume superficiala tu te incapatanezi sa scri despre dragoste. Continui sa crezi in principii si inca mai porti discutii filozofice.
Da, esti un ultim reprezentant al unei lumi demult pierdute. Tot ceea ce iubesti tu : literatura, pictura, muzica armonioasa, sunt istorie. Iar tu esti prea indragostit de ele pentru a intelege asta.
Pierdut intr-un ocean de oameni grabiti, cantecul tau este doar un sunet mut al ultimului trubadur.

Intr-o zi nimeni nu va mai scrie despre ceea ce simte. Nimeni nu va mai pune pe hartie crapeie de rai , furate din visele lui. Declaratiile de dragoste vor fi inlocuite de emoticoane, jocul prafuit al seductiei va fi trecut, oamenii vor fi prea grabiti pentru a pierde timpul cu un preludiu emotional inutil.
Intr-o zi vom uita sa scriem. Orice. Ne vom intoarce la semnele preistorice. Vom castiga timp. Vom ascunde adanc in noi orice emotie si nu vom mai arata nimanui nimic.
In ziua aceea vom sti ca ultimul dintre noi, trubadurii literelor, a disparut.

Zilnic imi aloc o ora pentru a citi texte pe blog. Nu au valoare literara, dar au ceva ce nu gasesti tot timpul in lumea reala. Emotie si sinceritate.
Sunt texte bune sau proaste, dar toate sunt crapeie din ultimii trubaduri care folosesc litere.
Ador asta.
Cat inca va mai fi un singur blog pe care sa-l citesc, lumea asta nu va arde mistuita de efemeritate.
Noi, inca desenem litere. Inca ne ambitionam sa scriem raspunsuri mai lungi de 5 cuvinte.
Noi suntem siroposi.
Pentru ca suntem ultimii trubaduri…

Reclame

18 comentarii

Din categoria Ganduri, Realitate

Adevarul

Salvador_Dali_DAS079

Discutam dimineata, cu o persoana aproape invizibila, despre adevar si iluzii. Despre Mos Craciun, reni si realitatea de dincolo de cuvinte.
Realitate, adevar…ce cuvinte frumoase.
Familie, zambet, job, succes, prieteni, petreceri, masina, casa, excursii.
Sa continui?
Clisee inoculate inca de copii si pe care le urmam orbeste intreaga viata.
Dar acesta este adevarul, aceasta este realitatea?

8 din 10 oameni casatoriti traiesc in niste relatii atat de nefunctionale incat minciuna este unicul lucru care-i mai tine impreuna.
Realitate?
Mai des ma intalnesc cu Mos Craciun pe strada decat cu oameni care sa se simta alaturi de partenerul actual impliniti si fericit.
Sti ce este hilar?
9 din 10 cunoscuti ai lor sunt convinsi ca sunt o familie fericita si ii invidiaza. Mai mult. Cam tot 9 din 10 barbati considera ca au o viata fericita si ca lacrimile partenerei sunt defapt niste toane de femeie, ca ei nu au nici o problema.
Sa discutam despre adevar? Cine ar fi dispus sa o faca?

Purtam zi de zi masti incercand sa ascundem fiecare lacrima ce doare dar revendicam adevarul si realitatea. Care adevar?
Azi era o disputa apriga pe internet referitoare la educatia sexuala in scoli.
Ce subiect savuros.
Intr-o societate in care cei mai multi dintre adulti au nevoie de mai multa educatie sexuala decat de dentist, noi suntem preocupati de educatia copiilor…
Vorbim de realitate, de adevar?
Bun, facem educatie sexuala la copii, dar cum ramane cu faptul ca in marea lor majoritate, cu rare exceptii, femeile casatorite au avut ultimul orgasm in noaptea nuntii?
Nu stiu, intreb si eu, incepem educatia sexuala cu copiii si mimam in continuare orgasmul doar sa nu stricam zenul casniciei?
Are cineva idee ca intr-o lume in care pornhubul este mai traficat ca facebookul cei mai multi barbati nu fac deosebirea intre orgasm si ejaculare?
Poate ca intr-o zi vom ajunge sa vorbim sincer despre viata sexuala. A noastra, nu a copiilor.
S-ar putea sa avem surprize mari.
Nu credem in Mos Craciun, dar daca intrebi orice barbat iti va raspunde ca partenera lui este 100% satisfacuta alaturi de el.
Bine, cei mai multi barbati nici nu fac diferenta intre orgasm si ejaculare, dar nu o sa ne incurcam noi in detalii.

Aud des in jurul meu atatea cuvinte despre adevar despre sinceritate, dar viata noastra este de cele mai multe ori o imensa minciuna.
Si suntem constienti de asta.
Dimineata ii marturiseam persoanei invisible ca prefer sa cred in zane si reni zburatori decat in realitate.
Pentru ca ea este o iluzie.
Oamenii au facut de ceva vreme o alegere.
Au ales sa traiasca pentru a avea nu pentru a simti.
Lumea in care traim este consecinta acestei alegeri.

Vorbesc destul de des cu oameni apropiati mie. Sufleteste. Oameni din lista mea de prieteni sau care-mi citesc blogul. Oameni vizibili sau invizibili.
Imi place sa cred ca oameni cu o inteligenta peste medie.
Cel putin cu o inteligenta emotionala.
Si totusi majoritatea au lacrimi in suflet. Cu totii au o farama de adevar care i-a ucis. Asa cum am spus si dimineata : adevarul care taie in tine mai rau ca un malaxor, nu mai este adevar. Este o plaga.
La ce-mi foloseste un adevar care ma ucide putin cate putin?
La ce credeti ca folosesc toate lucrurile dupa care alergam, in viata reala, ca disperatii?
Sa ascunda adevarul.
Adevarul din relatia noastra, din sufletul nostru, din mintea noastra.
Punem un zambet perfect pe chip, o masca si asta este realitatea.
Adevarul nu exista si daca a existat vreodata l-am ucis demult.

40 comentarii

Din categoria Ganduri, Realitate