Acolo, pe treptele reci ale blocului, privindu-i stângăcia cu care încerca să te facă să zâmbești, am ales să te iubesc în tăcere, naiv, incapabil să rănesc pe cineva pentru a-ți dărui lumina din întunericul meu.
Aș fi putut avea totul, dar am ales să te visez. Simplu, purtând cu demnitate zdrențele peticite a celor damnați la o iubire fără speranță, zâmbind destinului ce m-a condamnat la asta.
M-am îndrăgostit de tine inainte de a te cunoaște Trebuia să exiști altfel mintea mea te-ar fi inventat, desenând o ființă stranie, perfect de imperfectă, sălbatică, o femeie pe care să o poți iubi și urâ cu aceeași putere.
Atunci pe treptele mănăstirii, când nu am putut să mă apropii. În nămeții, gerul năpraznic și febra ce încercau să mă oprească în acea iarnă să-ți aduc o floare, în toate și în tot am ales să te iubesc discret, fără speranță așa cum ai iubi un înger pe care nu ai să-l întâlnești niciodată.
Ar fi putut fi altfel? Nu. Defapt niciodată noi nu am ales. În ciuda aerului rebel pe care amândoi încercăm să-l afișăm, nici unul dintre noi nu este capabil să ia o decizie care să-i rănească pe cei apropiați.
Uneori iubirea are povestea ei. Atipică, zbuciumată, așa cum sunt și sufletele celor care o împărtășesc.
Atunci pe treptele blocului, privindu-l pe el, am ales să te pierd definitiv, păstrându-te în sufletul meu pentru totdeauna.
dureros de frumos textul! Şi da, unele alegeri sunt pentru a nu-i răni pe ceilalţi… oare cu noi cum rămâne?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Noi ? Noi învățăm că nu poți călca pe cadavre pentru a avea ceea ce-ți dorești. Oricât de tare ar durea. Nu asta ar fi idealul de societate spre care să ne îndreptăm? Una altruistă?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ba da. Dar depinde şi ce înseamnă acel ceva pe care ni-l dorim. Cât contează el. Nu întotdeauna e vorba de cadavre călcate.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Potecuță, ORICE ți-ai dori pe lumea asta și pe care-l obții ranind pe altcineva, cumva își pierde valoarea. Când vom învăța să nu mai rănim oameni pentru a avea ceea ce ne dorim, umanitatea v-a face un pas mare înainte.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Albert, eu am spus doar că există multe alegeri care nu înseamnă decât la suprafaţă rănirea celuilalt. E foarte posibil ca lucrurile să nu stea aşa. Ce spui tu e adevărat. Dar uneori există prea multe nuanţe.
ApreciazăApreciat de 4 persoane
vin si eu si spun ca ” a rani pe cineva” este o perceptie” si da, poti rani cand „unul” daruieste cu incredere totul intr-o relatie, de orice natura ar fi, ca e profesionala sau de iubire, si cealalta parte desi se vede ca ” e fals” nu are puterea recunoasterii, fie din teama, obisnuinta sau credinte. Atunci singura alegere corecta este sa se simta ranit!
Textul, ca de obicei la tine, Albert, este minunat
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Corectă atitudinea ta, în frumoasa poveste.
Mereu pui în dificultate iubire, de a nu se putea concretiza. Aș vreau să fii happy ❤
ApreciazăApreciază
De cele mai multe ori, atunci când e vorba de alegeri, unul dintre cei implicați va avea de suferit. Mai mult sau mai puțin. Și atunci când simți ca alegerea ta a fost corecta, faptul ca singurul care suferă ești tu, parca nu te mai face atât de nefericit cum s-ar putea crede. A-ți creea o stare de bine ranindu-i pe ceilalți (și, evident, nu ma gândesc aici la răni fizice), nu este o opțiune. Cel puțin pentru mine. Nici măcar în iubire…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Perfect completat. Este ceea ce cred și eu.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asa este, Conty. Dar, desi sunt multe de spus despre alegeri sau despre nuantele lor, cum spune Potecut, si mai ales despre ce lasa ele in sufletul celor implicati, esenta ramane aceeasi, nu iti cladesti fericirea pe nefericirea altuia. Poate sunt multi care vor spune ca e un punct de vedere gresit. Eu insa nu vreau sa vad altul
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumoase si profunde gânduri ! Felicitari sincere !
„Ţi s-a arătat, omule, ce este bine! Şi ce alta cere Domnul de la tine decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău ?”
„Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă !” – Biblia –
O seara si un weekend binecuvântat cu sanatate, bucurie, pace si fericire deplina, draga Albert !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc din suflet
ApreciazăApreciază
M-am tot gîndit și eu la textul ăsta și uite că am revenit…
Real sau virtual, e o noblețe în el pe care aproape o uitasem, azi, cînd la modă și de succes sînt doar picioarele desfăcute explicit. Mai ales că noblețea e spirituală, nu fizică.
Am vrut să știi cît de mult apreciez 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Din iubire poți renunța la multe. Iubirea e resortul prin care tindeM spre perfecțiune.. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dureroase randuri, ca si dragostea.
ApreciazăApreciat de 1 persoană